PISA 2025: ce măsoară rezultatele și ce nu spun

Ce măsoară PISA și ce nu măsoară

PISA evaluează capacitatea elevilor de 15 ani de a-și folosi cunoștințele în situații reale, nu stăpânirea programelor naționale (Ministerul Educației Naționale din Franța, septembrie 2026). Ciclul din 2025 a vizat științele.

Potrivit Ministerului Educației Naționale din Franța, au participat 6 501 elevi de 15 ani, în 302 școli alese aleatoriu. Rezultatele sunt colective, fără note individuale sau clasamente ale țărilor. Scorurile au intervalele lor de încredere: la științe, cele 483 de puncte ale Franței nu se disting de cele ale doisprezece țări OECD; paisprezece au făcut mai bine (DEPP, notă de informare 26.39, septembrie 2026).

Franța: trei scoruri în jurul mediei, o traiectorie în scădere

Cele trei scoruri franceze sunt aproape de media OECD (482, 463 și 461), dar fiecare are povestea lui. Științele rămân aproape stabile din 2022 (minus 4 puncte) și scad cu 12 puncte din 2015. Matematica pierde 16 puncte în trei ani, după 21 de puncte între 2018 și 2022; cititul, 18 puncte în trei ani, după 19 între 2018 și 2022 (DEPP, notele de informare 26.39 și 26.40).

Mișcarea depășește Franța: la un perimetru constant de 24 de țări OECD, mediile scad cu 11 puncte la științe, 26 la matematică și 31 la citit din 2015 (dosarul de presă al ministerului). Scăderea franceză este mai rapidă la matematică (16 puncte față de 9 din 2022), cu opt locuri pierdute potrivit ministerului (dosarul de presă).

Distribuția se deformează: 33 % dintre elevi sunt sub nivelul 2 la citit, 36 % la matematică, 26 % la științe; cei foarte performanți la citit scad de la 7 % la 4 % în trei ani (DEPP, notele de informare 26.39 și 26.40).

Japonia, Estonia, Coreea, Canada: a compara, cu condiții

Patru sisteme domină, peste media OECD în toate cele trei domenii (scoruri la științe, matematică și citit; OECD, 8 septembrie 2026):

OECD clasează aceste patru sisteme printre cele care îmbină performanța, incluziunea și o influență slabă a mediului social: mai puțin de 10 % din varianța la științe se explică prin statutul socio-economic (raport OECD, volumul I). Franța este la polul opus, cu 100 de puncte diferență între elevii foarte favorizați și cei foarte defavorizați la științe, față de 85 în medie în OECD (DEPP, nota de informare 26.39).

Comparația are capcanele ei, pe care OECD le documentează: aceste patru țări pierd și 12 până la 17 puncte la citit din 2022, Canada are un asterisc pentru o diferență de eșantionare, iar mențiunea B-S-J-Z (China) cu 597 de puncte acoperă patru provincii, nu o țară.

• Japonia: 538, 525 și 503; 89 % la nivelul 2 sau peste la științe.
• Estonia: 527, 508 și 499; 13 % foarte performanți la matematică.
• Coreea de Sud: 526, 522 și 501; 23 % foarte performanți la matematică.
• Canada: 510, 485 și 490; 84 % la nivelul 2 sau peste la științe.

Ce nu spune o medie

Un scor nu este aptitudine pură. Termometrul efortului dă 6,4 din 10 în Franța, față de 7,2 în OECD, și este slab corelat cu scorul: 450 de puncte pentru un efort mediu la citit, 447 pentru un efort mare (DEPP, nota de informare 26.40).

Contextul contează și el: statutul socio-economic explică 14 % din varianța scorurilor franceze la științe, față de 12 % în medie în OECD (nota de țară a OECD pentru Franța). Iar media OECD depinde de perimetru: scăderea cititului din 2015 este de 28 de puncte la membrii actuali, 31 la un perimetru constant de 24 de țări (raport OECD, volumul I). Franța îndeplinește toate criteriile de calitate ale OECD (nota de țară).

Ce poate face o conducere de școală

PISA descrie un sistem, nu o școală. Totuși, trei semnale privesc deciziile luate la fața locului.

Cititul este șantierul cel mai măsurabil: un elev din trei sub nivelul 2, și un recul, la nivel OECD, concentrat pe sarcini complexe, să cântărești mai multe surse sau să evaluezi o informație. Evaluările naționale și testul de plasare de la începutul liceului urmăresc aceste competențe; listele de lectură ale ministerului, de la vacanța de toamnă 2026 (dosarul de presă), oferă un sprijin simplu.

Ecranele țin de regulamentul intern: acolo unde telefonul este interzis, distragerea declarată scade cu aproximativ 13 % (nota de țară a OECD pentru Franța), dar doar 27 % dintre elevii francezi sunt într-o astfel de școală, față de 49 % în medie. Legea extinde interdicția la liceu și cere fiecărui proiect de școală să-și precizeze regulile de utilizare a digitalului (dosarul de presă).

Legătura cu familiile încheie lista: 49 % dintre elevii francezi spun că un părinte se interesează săptămânal de ceea ce învață, față de 58 % în OECD, iar OECD asociază acest schimb cu 26 de puncte diferență la științe, la un mediu social comparabil (dosarul de presă). PISA stabilește cadrul național, cu un obiectiv de 20 de puncte până în 2029 (dosarul de presă); deciziile se sprijină pe datele locale.